Colectia PARADIGMECoordonator: GHEORGHE PERTAN

Editor: MIRCEA PETEANCoperta: OANA STEPAN

Descrierea CIP poate fi consultati pe site-ul Biblioteciinationale a RomXniei

Traducere dupiDante und die europdische Literatur. Das Bild desMenschen in der Struktur der Sprache,\W. Kohlhammer Verlag, Stuttgart, 1963

@ Ioan Milea@ Editura Limes, 2017, penrru prezenra versiuneStr. Snagov,3l79400420 Cluj-NapocaTel./fax: 02641 544109 ; 0723 I 194022Email: edituralimes@yahoo.comwww.edituralimes.ro

isgN g-q-606--qg-oe g-s

Theophil Spoerri

DANTE $I LITERATURA EUROPEANA

Imaginea omului in structura limbii

in romAne$te de Ioan Milea

LIMES20t7

T

Tancredi,88, 89, 91

Tasso, Torquato, 9, 86, 87 , 88,89,90, 9L, 92, 93, 94, L79, 291

Teilhard de Chardin, Pierre, 281,282

Titus, 230, 235, 236, 238Todi, Jacopone da, 138, 153Toma din Aquino, Sfnntul, 23, 53,

62, 81, 786, 200, 252, 27 0Toma din Celano, 138

U

Uberti, Farinate degli, 64,65, 68,70,72, 73, L65, 294

Ugolino della Gherardesca, 99,!oo, to2

V

Valboa, Gonsalvo di, 270

Val6ry, Paul, 30

Van Gogh, Vincent, 30

Venantius Fortunatus, 133

Ventadorn, Bernart de, 147

Verhaeren, Emile, 30

Verlaine, Paul,40,41Vico, Giambattista, 36, 244,245Vigeois, Geoffroy de, 140

Virgiliu, 2!, 22,27, 38, 43, 45, 47,63, 65, 66, 67, 69, 72, 77, 125,126, !57, 158, 159, t6O, 164,165, 17 3, 17 8, t8t, 182, 183,L84, 188, 189, 190, 196, 200

Vossler, Karl, 8, 7 6, I28, t7 0, 295

W'Walther von der Vogelweide, 171\Weber, \ferner, 297\fick, K.,285'\folfflin, Heinrich, 10

z

Zaharia, tatal Sfhntului IoanBotezitorul, l34

Zeltner-Neukomm, Gerd4 297,

299Zonta, G.,293

Cuprins

Noti biobibliograftci. ..-............5

Noti asupra traducerii.. ............8

CuvAnt inainte....... '.'........'.....10I. Riticirea

l . Ordinea din afard, ordinea dinkuntru.........'......... | 3

Dublul e$ec al lui Dante: refuzul de a-l saluta alBeatricei gi surghiunirea din Floren;a - Celedoui armoniziri artificiale: Vita nuouA $iConuiuio - into"r..rea de la subiectiv la obiectiv:Diuina Comedie

2. Structurd Si poezie...... ..--...22\Wilhelm von Humboldt gi Croce: problemalimbii - Teoria lingvistici a lui Dante

3. Transformarea prin imagine.....' .....'.'..28Jaspers gi Hocke * Arborele laYallry, Verhaerengi Claudel - Karl Krolow gi Gottfried Benn -Trei metafore ale lui Dante: Dante gi Guillaumede Poitiers, Dante gi Virgiliu, Dante gi Verlaine

4. Legea infernului... ..'..........41Verticala in jos: gaura $i vArtejul - Riticirea:infernul ca structuri tulburati de vina omului

5. in uraganul uo1uptdyii................. .'.'....46

306 307

Francesca da Rimini gi responsabilitatea poeticia lui Dante

6. Mlastina mihnirii..... ........52Genealogia depresiei - Melancolia la Dante giPetrarca - T r ezirea subiectivitltii

7. ,,A acyiona / a u0rbi"................. ..........61Picatul impotriva comuniunii - Farinata degliUberti - Dante gi Ariosto - Retragerea dinlumea istoriei in lumea poeziei

8. ,,incdlcarea semnului"... .....76Odisseu - Virtutea antici gi cea cregtini - Dantegi Tasso Re fugierea in interioritate gidegteptarea muzicii Piesa pastorali gidezlintuirea instinctului

9. Precumpdnireaforyelor exterioare. ........95Infernul inferior - Ugolino in turnul foameiimpreuni cu fiii sii - Giovanni Boccaccio qiromanul modern

II. PuriffcareaI. Muntele.. ......I14

Situatia istorici: drumul pentru incoronarea la

Roma al Luxemburghezului - Peregrinarea catransformare

2. Imagine Si snucturd. ........1I7Metaforele lui Dante gi comparatiile lui Tasso

- Cele trei funcgii ale cuvAntului3. Caselk chntdreyul Si Cato preuenitorul..................l2I

Opozitia dintre poezie gi ciinti - Mica legendia dansului - CAntecul de seari gi liturghia

4. Nayerea poeziei europene

din spiritul liturghiei.... ...131Imnul, sequentia gi sequentia noui - Guillaumede Poitiers gi degteptarea cinteculuitrubaduresc - Francisc din Assisi gi Cknteculsoarelui - Lauda gi versul lui Dante

5. Drurnul in sus.......... '......156lJrcarea pe munte a lui Dante gi transformarea

liuntrici Reactia orizontalei impotrivaverticalei: Belacqua - RitS.cirea lui Petrarca giminciuna Louisei Lab6

6. Drumul in j0s.......... .....'..180Iubire gi cirmuire - Visul erotic - Reparagiafagi de Forese Donati - Puterea generatoare asufletului - Trecerea prin foc - intilnirea cuBeatrice - Vina lui Dante - Sensul curitiei -Poezia ca mirturisire

7. Trecerea in paradis 198

Chestiunea cirmuirii - Desprinderea de Florenga

III. OrdineaI. Numai cel ce construiege lumea

cunod{te construclia \umii.......... .....202Armonia cosmici - Armonia sociali: Florengagi umanitatea. De montarhia a lui Dante -Armonia personali: chemare citre poet saulimba drept ,,casi a Fiingei"

309308

2. Intermezzo occidental... ...................21Descartes gi Pascal: esprit giomdtrique gi egritde fnesse - Corneille gi Racine - Orizontalainterumanului gi verticala misiunii universale

3. Dincolo db omenesc..

Giambattista Vico -, Limba ca depirtare giapropiere - Limba qa zlmislire - Migcareaatmosferici - Migcarea ca dans gi muzici -Migcarea luminii - Misterul ransparengei -Insuficienga limbii - Convertirea - intAlnireacu Dumnezeu

Acord ftnal occidental...........Reductia cartezianl. gi rezervagiile absolutului

- Rezervagia gAndirii: Martin Heidegger -RezervaEia artei: Gottfried Benn, IngeborgBachmann, Rudolf Kassner, FriedrichDiirrenmatt - Rezervagia Bisericii: DietrichBonhoeffer 9i Teilhard de Chardin - Iegireadin rezerva;ie: Frank Buchman - Metaforadantesci a mirii

CuvAnt de lncheiere

Note..........Indice de nume.... ..................301

310

,,Dacd unii iubitori mistici ai artei, care considerd orice critic,idrept o disecyie Si orice disecyie drept o distrugere a pkcerii, arg,indi consecu€nt, dtunci ar f. cea mai bundfudecatd artisticti asupra celei mai onorabile opere de artd. $icltiar existd critici care nici nu spun mai mub, doar cd o facmai pe larg."

Friedrich Schlegel

,,Orice lucru omenesc pe care oamenii l-au g,indit, l-au urut, l-au jhcut Si-l uor face ureodatd pe pdmLfi depinde de o adierenelinistitd; flndca tuli am alerga incd d.e colo-colo prin pdduridacd aceastd rdsuflare diuina nu ar stdrui pe buzele noastre cAun sunet magic."

Johann Gottfried Herder

,,Podte cd mai inainte lucrurile stdteau astfel: un om mergeaspre limita Si acolo mureA Si incepea uiaTa uesnica. De la lisusCbristos incoace insd, limita, ca sd spunem d{d, ne insoleste Sinimeni nu Stie, in fond, chnd Si unde incepe uiata ueSnicd."

Rudolf Kassner

I. Riticirea

L Ordinea din afard, ordinea dinlauntru

Diuina Comedie este relatarea autendce a unui om care a

ajuns de la dezordine - a sa proprie gi aceea a lumii - laordine.

Dante A-lighieri, niscut la sfArgitul lui mai 1255, a trlitintr-o epoci haotici. Viaga sa insigi a stat sub semnulhaosului.

Cel mai mare eveniment al tineregii sale a fost intAlnirea

cu Beatrice. La noui ani a vizut, pe strizile Florengei, o fati acirei gratie gi noblege l-a cutremurat in chipul cel maiprofund. CAnd era de optsprezece ani, a ajuns si aibi o altiimportanti intAlnire. O poezie il fhcuse, in acele zile,cunoscut, iar cAnd Beatrice, insogiti de doui nobile femei, atrecut pe lAngi el pe stradi, i-a dat de ingeles, printr-un salut,

ci se bucuri de bunivointa ei. Faptul ci distinsa BeatricePortinari l-a salutat in public pe un tAn5r de neam bun, darcu o situagie nu tocmai remarcabili, era un eveniment Pentruora$.

in Florenga, tot ceea ce era important gi demn depomenit avea loc pe stradi gi la intrunirile publice' Treburile

casnice rimAneau in umbra. in uriagul siu poem, care est€ingesat de figuri umane gi de intAmpliri concrete, Dante nu

sufli o vorbl despre tatil siu gi mama sa, nici despre nevasti

I3t2

gi copii. Faptul cI se cisi"torise inci de timpuriu cu GemmaDonati gi ci avea trei copii, doi fii gi o fiici, il gtim numaidin alte relatiri gi din documente oficialer.

Viata publici era tirAmul pe care un om se fhceacunoscut drept ceea ce pretindea si fie gi drept ceea ce era cuadevirat. Ea era locul unde, vorbind gi flptuind, omul iegeadin sine gi unde, in unitatea dintre vorbi gi fapti, urma si. searate drept acel ceva unic care era prin na$tere gi menire.

Sfera intimiririi a pirruns abia mai tdrzitt in domeniulliteraturii, in primul rAnd prin Perrarca gi Rousseau, gi adobandlt prin aceasta extraordinara importanti pe care o arepentru noi, modernii. Spatiul deschis al lumii comunirare, incare oamenii igi apireau unul altuia fati in fati, vorbind giflptuind, a fost inlocuir de narur5", care ii di omului singur,ce se simte exclus din comunitare gi izgonit din pacrie, iluziaunei lumi care-l intelege gi ii rispunde.

in lumea vietii publice, care pentru Dante eradeterminantS, salutul pe stradi avea importanta rituali aunei consacriri: erai primit, in fata tuturor, in cercul celoralegi. $i cu atAt mai zdrobiror era cAnd salutul era refuzat.Acest lucru s-a intAmplat cAnd Dante, dus de natura sasenzuali, a incercat, in mod necuviincios, si aibi legituri cutot felul de fete gi a mers pAni acolo incit a ajuns in guralumii. in zada, a mai incercar si recAgrige bundvointaBeatricei. intregul ora$ se uita la felul cum Danre ciuta, prinpurtarea sa de om indurerat, si schimbe atitudinea aleseifemei. Faptul cd, ea a murit in 1290,la douizeci gi cinci deani, a pus dintr-odari caplt povegtii.

r4 r5

Prietenia cu bine vizutul Guido Cavalcanti, ciruia el ii

t'iii;tigase favoarea tot prin primul siu sonet - fiindcl 9ip

Era insl o armonizare artificiali, o ordine din afari.Liuntric nemultumit, el se indreapti spre o nou5. activitate.Se avAnt5 cu toat5" pasiunea in forfota politici a oraguiui siunatal.

Situatia din anul 1295 nu i-a fost favorabili. Vechiulconflict dintre ghibellini gi guelfi, dintre impiritia universaligi specificul national italian trecuse in plan secund. in 1260,sub conducerea principelui Farinatadegli Uberti, ghibelliniicunoscuseri, prin bltilia de la Montaperti, ultima lor marevictorie, dar in 1266, la Benevenro, li s-a dar la cap definitiv.in rAndul ghibelhnilor s-au ivit noi dispute. De o parrestS.teau magnatii, impreuni" cu acel ,,popolo grasso" aIbancherilor gi al marilor negusrori, care, cu sprijinul papei,duceau o politici rizboinici de expansiune . Lor li seopuneau ,,i popolani", acel ,,popolo minuto" almegtegugarilor gi gospodarilor care er:- impotriva rizboiului,pentru ci numai in vreme de pace pot inflori micul comert gimegtegugul constructiilor. Aceste conflicte politico-economico-sociale se amesrecau cu vrajbele dintre familii,deosebit de aprige in Italia. in Florenta, familia Donati erade partea magnatilor, familia Cerchi de partea popolani-lor -cei dintAi numiti ,,albi", iar cei din urmi ,,negri".

indiritul rururor acestor conflicte stitea insi, ca fortlunificatoare insufletiti de pietatea franciscani gi dominicanS,spiritul comunei medievale. Acesta se manifesti cu miregie insarcina care i se dI arhitectului Arnolfo di Lapo: el urmeazl.si construiasci la Florenta un dom care si. semene cu o mareinimi in care si siligluiasci sufletul cerirenilor, plini cu totiide aceeagi mare vointi. Iar in 1289 Florenta igi eliberase

I6

girinimea, cu o motivatie ce amintegte de Declarapiad.repturihr omului: libertatea este un drept inalienabil, care

nu poate fi ingridit de bunul-plac al altcuiva'Acest curent democratic era in folosul popokni lor. incl

de la inceputul anilor optzeci ei au obginut ca nobilii si numai poati ocupa nicio funcgie politici. Prior putea si devininumai cel ce aparlinea unei bresle. Dar inci din anul 1295aceasti reglementare a fost fr,cuti iluzorie: o simpli inscriere

intr-un registru de breasli era de ajuns pentru a face cu

putingi accesul la funcgiile publice.Dante a folosit acest prilej gi s-a inscris in breasla

medicilor gi spigerilor, care cuprindea gi profesiile libere.Important este ci el s-a plasat de partea albilor, impotrivacelor din familia Donati, cu care era inrudit. in fond, prinaceasta el era pentru spirirul vechii Florenqe, impotriva ideii

de putere capitalisti care igi ftcea aparigia pe atunci. Astfel a

ajuns ca, in anul jubiliar 1300, din 15 iunie pAni la 15august, si se afle, ca unul dintre cei gase priori, printreautoritiEile cele mai inalte. Numai ci, prin politica sa, el ilstArnise pe cel mai periculos dugman, pe ruda sa, demonicul

Corso Donati, tn spatele ciruia se afla cel mai puternic Ai mai

violent papi din Evul Mediu tArziu: Bonifaciu al VIII-lea,din spiga romanS, a Caetanilor.

inci de la sfhrgitul lui i301 a venit contralovitura.Pentru a statornici ,pacea" la Florenga, PaPa I-a chemat pe

fhgarnicul frate al regelui Frangei, Carol de Valois . Acesta a

depus un jurimAnt solemn ci ambele grupuri vor avea Partede dreptate, la care florentinii l-au lisat si intre in orag.Primul lucru pe care l-a flcut a fost si dea oragul pe mAnaturbatului de Corso Donati. impotriva familiei Cerchi s-a

t7

declanpat omorul, batjocura gi jaful. Dupi gase zile deanarhie s-a instaurat un regim care si.vArgea in continuarerizbunarea cu mijloacele legii. La 27 ianuarie a cdzutsenrintaimpotriva lui Dante, ,,datoriti sustragerii banului public,veniturilor ilegale, extorcirii neruginate, fie in bani, fie inlucruri." Mai intAi a fost exilat, apoi condamnat Ia moarreaprin foc.

Aceasta era cea mai grea lovituri pe care o putea primiDante. PAni la moarrea sa, in anul 132I, el a suferit dinpricina acestei ri,ni. $i in acesr caz el incearcd" insi mai intAi oarmonizarc ardficiali. Alcituiegte planul unei mari opere.Yrea ca, in paisprezece cantone morale, cu un comentariuaminuntit, si creeze o sumi a gtiintei din vremea sa.impreuni cu introducerea, urmau si fie cincis prezece tratateavAnd trei sure de capitole. Uriaga operi urma si. se numeasciConuiuio, Bancltetul. Cu toati genialitatea lui Dante, ceea cene intAmpini peste tot aici esre larura ieftini, superficiali agAndirii medievale. Acesteia ii corespunde unda desubiectivitate indurerati ce stribate primele trei cirti. irrtr-.rnloc, Dante se scuzi ci vorbegte prea mult despre sine. CAndomul ajunge si fie flcut de rugine gi si fie defbimat, elffebuie, in mod necesar, pentru a se justifica, sI" vorbeascidespre sine. li;a a procedat gi Boethius in vegnica ocar| aexilului siu. CuvAnrul ,,exil" il riscolegte arit de mult pedinauntru incAt este nevoir si-gi verse focul intr-o izbucniretAnguitor-disperati:,,intrucAt cetatenilor Florentei, cea maimAndri gi mai vesrire fiici, a Romei, le-a plicut si mi alungedin dulcele ei sAn [...], ritacitor, aproape cergeror, am ajunsmai peste tot unde se intinde aceasri limbi, aritAnd, fhrivoia mea, urgia sortii mele [...], "rn fost cu adevirat ca o

18

corabie Fard pinze gi fhri cArmi, mAnati spre cele mai felurite

porturi gi guri de virsare gi girmuri de vAntul uscat pe care-l

emani sirlcia ..."A,ga cum Vita nuoua este insogitl de poezii ce dovedesc o

pasiune nestipaniti, pe care Dante o neagi in textul oficial,tot a$a in umbra Banchetului se nasc poezii - dedicate unei,,doamne de piatri" -, in ale ciror forme monomaniac-crispate se descarci o rece furtunl a doringelor. itttt-oscrisoare citre protectorul siu Moroello Malaspina, Danterelateazi in cuvinte emotionate despre o pasiune care datpeste el ca o furtunl: ,,Ea a distrus", spune el, ,,liudabilulmeu plan de a renunga la femei gi la cAntecele de dragoste gi a

alungat in chip mArgav acele stridanii pline de rAvna alegindirii care mi-au dezviluit lucruri cere$ti gi pimAntegti gi,in cele din urmi, pentru ca sufletul meu si nu se Poati aPira

mai mult, mi-a inlinguit liberul arbiuu, astfel incAt si nu mimai pot intoarce la ceea ce voiam. .. "

insi gi aici, ca in Wta nttoull, igi face aparigia risturnareade la subiectiv la obiectiv. Abia daci ne credem urechilorcAnd auzim cum Dante schimbi tonul in al patrulea tratat.Vedem acest lucru deja in felul cum i se adreseazi Florengei:

,,O, sirmanul, jalnicul meu orag natal [...], "e mili de tine

mi cuprinde de fiecare dati cAnd citesc sau scriu ceva ce sereferi la ordinea sociali."

Cel ce vorbegte aici este un nou Dante, iar ceea ce l-atransfomat intr-atAt este o iluminare de care a avut part€ PecAnd se apuca si explice aminungit, in acest al patrulea tratat,noliunea de noblege. Putem chiar observa cu claritatelovitura de fulger, fiindci noua cunoaf tere tAgnegte Pe

I9

nea$teptat€ in mijlocul unei consrati.ri colaterale. De fapt, elvrea si arate cAt de insuficienr;. este noFunea de noblete a luiFrederic al Il-lea. i., "..rt conrexr negativ, di peste el dintr-odatl cunoagrerea importantei ordinii sociale omenegti, pecare impd.ratul o poate gatanta prin autoritatea sa:

,,intr-adevir, aurorirarea imperiali igi are temeiul adAnc inlegea comunitltii omenegti, care este rAnduiti intr-un scop,adici intru via,ta fericiti, la care insi. nimeni nu poare ajungefiri ajutorul altuia, intrucAt omul are nevoie de multe lucruri,pe care unul singur nu le poate produce. De aceea spuneFilosoful ci omul este de la naturl o fiingi sociali. $i aga cum,pentru intretinerea sa, omul are nevoie de comunitateaapropiati a familiei sale, tot aga nicio casi. nu poate exista fhrivecinii sii: altfel ar duce lipsi de multe, ceea ce ar fi o piedicipentru atingerea fericirii. $i, intrucit vecinii nu se porintretine ei ingigi in toare, ei au nevoie penrru intretinerea lorde intregul orap. Oragul insi are nevoie, penrru api"rarea gidiinuirea sa, de aliantS, cu oraqele din jur, iar aga se formeaziregatul. Dar, intrucit sufletul omenesc nu se multume$te cu ostS"pAnire limitati a pimAntului, ci, aga cum gdrn dinexperienti, este insetat de glorie, nu se poare sI nu se igteneintelegeri gi rlzboaie intre regat gi regat, care inseamnisuferinge penrru orage, gi prin orage penrru vecini, gi prinvecini pentru case, gi prin case penrru oameni, iar astfelfericirea este impiedicati. De aceea lumea intreagi trebuieneaplrat scipati" de aceste rizboaie gi de cauzele lor gi, pe cAtii este dat neamului omenesc, si existe o monarhie, adici siaibi o singuri sti.pAnire gi un singur st5"pXnitor, care, intrucl.tare totul gi nu-gi mai poate dori nimic, ii va tine pe regi ingranigele regatelor lor, astfel incAt lntre ei si domneasci.pacea, pace in care oragele igi afli linigtea, gi in aceasti. linigte

20 2I

vecinii se iubesc, gi in aceasti iubire casele igi satisfac oricenevoie, care, satisfrcuti, omul triiepte fericit; fiindci pentruasta s-a niscut." (BanchetullY,4)

in "..tt pasaj se observi felul cum, cu o bucurie aproape

copilireasci, Dante urci gi coboari treptele 9i cum il leagi pe

aproapele, pe om gi fericirea sa, de ceea ce este mai vast, de

marea comunitate a tuturor in lume.Pornind de la cutremurata ingelegere a implicirii sociale

a insului, el este atins, ca de un foc din cer, de o iluminare

dupi alta: instituirea divini a autorititii imperiale ca ogarantie a ordinii drepte in rAndul oamenilor gi popoarelor,mire;ia Romei gi a heraldului miretiei romane, Virgiliu,deciderea Italiei datoriti influentei licomiei 9i setei deinavugire distrugatoare de gari.

Cunoagterea acestor lucruri avea ceva nemaipomenit de

eliberator pentru Dante, pentru ci ea ii arlta ci' nu estesingur in nenorocirea sa gi ci in soarta sa personali acgionaun sens mai inalt. GAndul cArmuirii era legitura obiectivi

dintre incurcitura in care se afla 9i dezordinea lumii.CArmuirea impiratului diduse greg, de aceea oamenii s-auriticit, de aceea s-a destrimat mAndrul imperiu roman, deaceea in rAndul indivizilor $i a PoPoarelor domnea lupoaicalicomiei. Lumea intreagi era in dezordine, omenirea intreagi

triia, pentru a spune astfel, in exil.lr$" " invigat Dante si-gi

abati privirea de la propria-isuferingi gi aga a ajuns si vadi marile conexiuni ale istoriei.GAndul impiritiei a devenit Pentru el simbolul ordiniisociale, steaua ciliuzitoare a politicii sale, sPeranta inpropriul s5.u viitor, posibilitatea intoarcerii sale in patrie.Viziunea cArmuitorului care conduce gi orAnduiegte totul a

devenit punctul arhimedic prin care el a mutat din loc oIIIume a devalmagiei gi riticirii.

El a abandonar acesr Conuiuio. Liricul gi autorul detratate s-a copt, devenind poet epic. De la autoreprezentareel a ajuns la privirea asupra lumii.

Astfel, el incepe si. scrie Diuina Comedie. $i, in timp ce oscrie, privegte lumea ca un pictor care picteazi un peisaj. Esteun peisaj infernal. Peste tot este acelagi intuneric, aceeagimizerie. Oameni dezordonati inrr-o lume dezordonati. Insuleste incoltit de senzualitatea lui de panteri, de trufaga sete demarire a unui leu. Societarea esre distrusa de o licomie delup. Virgiliu apare ca vesrirorul salvatorului ce va si vini, aogarului lui Dumnezett, cel care urmeazi si alunge lupoaica.Totul este ins5. doar sugerat in mod obscur.

Lui Dante ii este dat si audi ci, penrru a ajunge la tinti,trebuie si faci un ocol prin impiritia lumii de dincolo. Cumel se sperie gi se descurajeazl,, Virgiliu il vestegte ci Beatrice acoborAt din cer in infern penrru a-l ruga si fie ajutorul gicdliuza lui Dante. Astfel, lucrul cel mai inalt se leagi delucrul cel mai apropiat. $tim ci nu avem de-a face cu,,intenria liudabili" al unui subiect ales, ci cu un procesobiectiv avAnd o valoare supraindividuali. Initiativa povegtiivine de la o alti dimensiune decAt cea umani.. Migcarea dejos in sus nu este posibili decAt penrru ci mai intAi are locmigcarea de sus in jos. Aga se face cd, Dante igi incepe drumulprin infern.

2. Structura Si poezie

in clipa in care ne vedem dintr,odati in faga intreguluiDiuinei Comedii ne dim seama ce actiune esre aceea de a vrea

22 23

sir pitrunzi intr-o construc{ie de o asemenea monumentali

rrnitate .

Chiar ca formi, ea este un prototiP al celei mai pure

structuri: cele trei impirigii - infernul, purgatoriul, paradisul- se inscriu in imaginea ptolemeica a lumii. in jurul globului

llimAntesc, aflat in centru, se rotesc sferele cere$ti asemenearrnor inveliguri cristaline. Sub suprafota locuiti a pimAntului

se deschide infioritoarea pAlnie a infernului. in partea opusi,

Iui ii corespunde muntele purgatoriului; care se inalgi dinrnare. Fiecare dintre cele trei imparigii este impirgiti in detrei ori cAte trei trePte. Acestui lucru ii urmeazl" schemarnultiplu egalonati a picatelor, a gradelor de purificare 9i a

binecuvAntirilor. $i aceeagi lege constructivi armonici serasfringe in cele de trei ori cAte treizeci gi trei de cAnturi,care, impreuni cu prologul, rotunjesc poemul lumii la o suti

de cAnturi, intregul fiind stribitut de la inceput pAnS la

sfirgit de fluentul tact de trei al terfnelor - o imbinareperfect articulati, armonioasi in sine insigi, in care fiecarepunct poate fi in orice moment determinat precis in relagiasa cu intregul, ceea ce Dante obignuiegte si 9i faci mereu in

aminungitele circumscrieri astronomice; fiindci esteimportant si gtii unde te afli gi ce ceas a bltut. Dar pi in ce

privegte continutul Diuina Comedie este, aidoma lucririi

Summa theologiae a lui Toma din Aquino' o construclieideatici ce are o arhitectonici cristalini, expresie desivArgiti a

culturii medievale unitare, in care limpezimea gAndiriigrece$ti, voinga romani de constructie 9i credinla cre$tini s-

au rotunjit intr-un intreg.