Post on 11-Apr-2017
transcript
InfoStand biblioteconomic Buletin de informare al secţiunii ABRM «Procese tehnologice de bibliotecă»
nr. 2 (12), 2015
SUMAR
LUPU Viorica. Editorial
ZAVTUR Natalia. Colecțiile bibliotecii – la plural, la singular şi/sau altceva?
DOBREA Olesea. Comerțul electronic în bibliotecă
SUSARENCO Ala. Achiziții de carte: realizări și obiective în Biblioteca Științifică a Academiei de Studii Economice din Moldova
STAVER Maria. Achiziţia de resurse informaţionale şi documentare în Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
CORGHENCI Ludmila. Fișa postului – Instrument managerial la DIB ULIM
Întrebări și răspunsuri!
Noi modalități de achiziție Editor: Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova. Secţiunea de profil „Procese Tehnologice de Bibliotecă”
Redactor şef: Viorica LUPU
Tehnoredactare: Olesea DOBREA
Adresa redacţiei: str. Mirceşti, 42, Chişinău, MD 2049 tel.(+373 22)432592 e-mail: v.lupu@uasm.md atb.library@usmf.md
Editorial
Un obiectiv de bază al secțiunii de profil îl
constituie îmbunătățirea proceselor tehnologice de
bibliotecă prin identificarea şi diseminarea bunelor
practici, experienţe ce ţin de procesele
tehnologice, unificarea și standardizarea activității
și consolidarea cooperării tehnologice între
biblioteci. Procesele tehnologice de bibliotecă sunt
destul de multe și diverse, de aceea numărul 2 al
buletinului de informare ”InfoStand
biblioteconomic” are ca scop reflectarea unui
aspect de activitate al bibliotecii și anume
dezvoltarea colecțiilor, care reprezintă un element
constitutiv şi de bază în funcţionarea bibliotecii.
Pe acest proces se fundamentează întreaga
activitate a bibliotecii şi, prin urmare, întregul
sistem de bibliotecă, deoarece prin el se urmărește
constituirea și înnoirea permanentă a resurselor
informaţionale ale bibliotecii, obiect al muncii
bibliotecarilor şi condiţie de bază în satisfacerea
pertinentă a necesităților informaționale ale
utilizatorilor.
Astfel, în buletinul respectiv se pune accent
pe teme de actualitate și metodologice referitoare
la dezvoltarea colecțiilor de bibliotecă, sunt
reflectate experiențele profesionale ale
bibliotecilor publice și universitare în acest
domeniu.
Așa cum secțiunea de profil se străduie să
fie flexibilă și receptivă la noile schimbări
intervenite atât în mediul profesional, cât și în
industria informației, în buletin sunt prezentate noi
modalități de achiziție (Patron-Driven Acquisition,
Pay-per-view, e-comerț).
Managementul eficient al performanţei
proceselor tehnologice nu se realizează doar
printr-o modelare şi optimizare singulară a
proceselor. Pentru ca managementul proceselor
tehnologice să contribuie în mod vizibil la
succesul bibliotecii, performanţa proceselor
trebuie gestionată în permanenţă: doar prin
monitorizare şi control se asigură o derulare mai
bună a proceselor tehnologice şi se atinge un nivel
de maturitate al proceselor tehnologice din cadrul
bibliotecii.
Viorica LUPU,
preşedintele secţiunii
COLECŢIILE BIBLIOTECII – LA PLURAL,
LA SINGULAR ŞI/SAU ALTCEVA?
Natalia ZAVTUR, director adjunct,
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a
Universităţii Tehnice a Moldovei
Colecţiile, constituind temelia funcţionării
bibliotecii, au suportat şi continuă să fie obiectul
schimbărilor esenţiale. Dincolo de procesele
continue de renovare şi deselecţie, urmărim
transformări privind diversificarea tipologică a
documentelor, organizarea structurală, tehnologia
muncii, managementul colecţiilor etc. Toate
acestea aduc cu sine şi schimbări terminologice,
ultimele, cu regret, având parte de mai puţină
atenţie din partea biblioteconomiştilor. În cele ce
urmează vom expune câteva consideraţii cu
referire la unii termeni din domeniul colecţiilor.
Odinioară, colecţiile erau identificate cu
termenul „fond de bibliotecă”, acesta fiind o
traducere directă a termenului rusesc
„библиотечный фонд”. Începând cu anii ` 90, în
limbajul de specialitate, se regăsesc termenii
„colecţia bibliotecii”, „colecţiile bibliotecii”, mai
rar „fondul documentar”. În raport cu primul,
aceştia din urmă sunt „simpatici”, deoarece
reprezintă îmbinări de cuvinte corespunzătoare
limbii române. Dar, din punct de vedere al
terminologiei de specialitate, termenii noi se pare
că generează anumite neclarităţi.
În primul rând, trezeşte nedumerire
utilizarea frecventă a termenului „colecţie” la
singular, în cazul în care se face referire la
ansamblul documentelor bibliotecii. Este oare vreo
bibliotecă cu destinaţie publică, ce conţine o
singură colecţie? Probabil, nu, dacă acceptăm
termenul „colecţie” având semnificaţia reflectată
în DEX: „serie de obiecte de acelaşi fel sau de
aceeaşi categorie,care, adunate şi dispuse
sistematic, reprezintă o valoare artistică, ştiinţifică,
documentară etc.”1 În acest sens, biblioteca
conţine multiple colecţii, o bibliotecă mică - cel
puţin o colecţie de cărţi şi alta de ediţii seriale
tipărite, o bibliotecă de proporţie - colecţii,
formate în funcţie de diverse criterii: gen
documente, destinaţie, domenii, limbă, formate
etc.
De menţionat, standardul ISO SM
2789:2015 Informare şi documentare. Statistici
internaţionale de bibliotecă utilizează termenul
„colecţie de bibliotecă” cu sensul: „toate
documentele puse la dispoziţia utilizatorilor de
către o bibliotecă”.2 Cu toate că „colecţie de
bibliotecă” şi „colecţia bibliotecii” nu sunt termeni
identici, raportându-se ca general la particular,
distincţia este puţin observabilă. Acesta este un
motiv pentru unii autori/vorbitori de a folosi
termenul „colecţia bibliotecii”, cu referire la toate
documentele (fondul întegral al bibliotecii)..
Insistăm, totuşi, asupra pluralului -
„colecţiile bibliotecii”, care este nu doar
corespunzător realităţii, ci şi favorabil imaginii
bibliotecii. El sugerează că entitatea documentară
a instituţiei bibliotecare este bogată şi diversă,
comună şi specială, ceea ce garantează satisfacerea
multitudinii intereselor utilizatorilor.
Cât priveşte termenul „fondul
documentar”, în literatura de specialitate s-au adus
deja argumente în sprijinul lui. Astfel, A. Sofroni,
luând ca bază semnificaţia cuvintelor „fond” şi
„document” scrie: „fondul documentar este
totalitatea de documente achiziţionate de
bibliotecă şi organizate după criterii menite să
faciliteze regăsirea fiecărei unităţi constitutive”.3
Observăm, definiţia dată nu se deosebeşte
esenţial de cea de „colecţie” din standardul
nominalizat, fiind evidenţiată totalitatea
documentelor, ca element de bază al noţiunilor.
Dar, fiindcă termenii speciali sunt acceptaţi fiecare
cu statutul său, s-ar cuveni să facem o distincţie
între „colecţii” şi „fond documentar”.
„Fondul documentar” este un termen cu
semnificaţie imediat vizibilă. El atestă, simultan
pronunţării, că este vorba despre resursa
documentară a bibliotecii, face trimitere la o
componenta real perceptibilă – documentele.
Utilizarea lui contează când este vorba de
problemele generale ale dezvoltării bibliotecii. În
plus, unele proprietăţi ale fondului documentar,
aşa ca caracterul sistemic, caracterul dinamic,
fiabilitatea etc., sunt sesizabile doar în contextul
abordării unitare.
De altfel, termenul „fond”, de asemenea,
poate fi regăsit în standardul nominalizat mai sus
cu definiţia: „ansamblu de documente de un
anumit tip (de exemplu: cărţi şi publicaţii în serie,
microformate, publicaţii electronice în serie),
deţinute local sau la distanţă, pentru care au fost
obţinute drepturi de acces permanent sau
temporar”.2
Credem, în cazul dat este vorba
despre părţi componente ale fondului documentar,
având caracter autonom. Acestea ar putea fi
divizate şi pe colecţii.
În final, propunem definiţiile:
Fondul documentar al bibliotecii –
totalitatea documentelor ca unitate în structura
bibliotecii, destinată utilizării publice, susceptibilă
gestiunii manageriale în corespundere cu scopurile
şi obiectivele instituţiei bibliotecare, cerinţele de
informare şi documentare ale utilizatorilor;
Fond de bibliotecă – componentă a
fondului documentar al bibliotecii, constituită în
funcţie de tipul documentelor, necesitând gestiune
autonomă;
Colecţia bibliotecii – ansamblul
documentelor de bibliotecă constituit după un
criteriu specific, din perspectiva facilitării
accesului utilizatorilor la informaţie şi promovării
resurselor documentare;
Colecţiile bibliotecii – componenta
structurală a fondului documentar al bibliotecii,
incluzând grupe autonome sau integrate de
documente cu destinaţie de utilizare pronunţată.
Nu pretindem certitudinea. Am expus doar
unele reflecţii. Ceea ce contează sunt căutările,
discuţiile de natură terminologică. Avem nevoie de
un standard de terminologie, de dicţionare de
specialitate, or acestea nu pot fi create pe loc gol.
Referinţe bibliografice
1. DEX. Dicţionarul explicativ al limbii române.
Bucureşti: Univers enciclopedic, 1998. ISBN 9 789739
243292.
2. SM ISO 2789:2015 Informare şi documentare.
Statistici internaţionale de bibliotecă. Chişinău: INS, 2015.
3. SOFRONI, Ana. Fondul documentar ca unitate de
bază în structura bibliotecii. In: Biblioteconomie şi Ştiinţa
Informării: Prelegeri… Chişinău: Centrul ed. al USM, 2002.
p. 100. ISBN 9975-70-215-5.
Comerțul electronic în bibliotecă
Olesea DOBREA,
șef secție Automatizare Tehnologii de Bibliotecă,
Biblioteca Științifică Medicală a
USMF „Nicolae Testemițanu”
Societatea Informațională formează un
mediu valoric absolut nou, transformând
cunoștințele, cercetările și informația științifică în
resursa de bază a progresului social. Astfel, trăim
într-o societate informațională foarte dinamică,
într-o perpetuă schimbare și transformare. În acest
sens, rolul Internetului devine unul primordial și
cu un impact major în toate sferele de activitate.
Dezvoltarea interconectivităţii computerilor în
Internet, în toate segmentele societății, a condus la
o tendință tot mai evidentă a companiilor de a
utiliza aceste rețele în aria unui nou tip de comerț,
comerțul electronic în Internet, care să apeleze noi
și noi servicii.
Utilizarea largă a tehnologiilor informației și
comunicațiilor asigură creșterea economică în
condiții de protecție sporită a mediului, accelerând
reducerea consumului fizic în favoarea
valorificării informației și a cunoașterii, deplasarea
centrului de greutate de la investiții în mijloacele
fixe la investiții în capitalul uman.
Astăzi, asistăm la o revoluție inevitabilă a
schimbărilor și avansărilor în comerț și
telecomunicații. Organizația Economică de
Cooperare și Dezvoltare (OECD) definește
comerțul electronic (e-commerce) drept o afacere
prin intermediul rețelei Internet, vânzarea de
bunuri și servicii având loc offline sau online.
În Legea Nr. 284 din 22.07.2004 privind
comerțul electronic, art. 4, este menționată o altă
definiție a e-comerțului - activitatea
de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice de
vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau
prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea
comunicărilor electronice şi/sau a contractelor
electronice.
Deci, comerţul electronic (e-commerce)
este un concept integrativ ce desemnează o gamă
largă de servicii speciale pentru procesele de
afaceri, incluzând poşta electronică, cataloagele
electronice, sistemele suport pentru preluarea de
comenzi, logistică şi tranzacţii.
Comerțul electronic este schimbul sau
transferul de fonduri prin intermediul internetului
sau a unei rețele locale. În ultimii ani, un număr tot
mai mare de biblioteci au implementat inițiativa de
e-comerţ pentru a putea percepe plata amenzilor și
taxelor de bibliotecă; colectarea de fonduri pentru
vânzarea de cărți sau altor servicii de bibliotecă;
achiziționarea de la furnizori a cărților, revistelor,
consumabilelor, echipamentelor, resurselor
electronice, softurilor de bibliotecă etc.
E-comerțul a devenit din ce în ce mai
omniprezent, dar ce înseamnă el pentru biblioteci?
Unii susțin că bibliotecile au fost implicate în e-
comerț de ani de zile prin oferirea de servicii şi
resurse prin intermediul paginilor web. Alții susțin
că bibliotecile doar încep să intre în lumea e-
comerțului cu incursiuni în oferirea de modalități
pentru utilizatorii bibliotecii de a plăti unele taxe
sau de a cumpăra copii ale documentelor on-line.
Pentru a construi un sistem de e-comerţ, din
punct de vedere structural este nevoie de
colaborarea a patru componente corespunzătoare
următoarelor roluri:
dispecer plăţi - sistem informatic responsabil cu rularea instrucţiunilor de plată în interiorul reţelelor financiar-bancare, cu verificarea cărţilor de credit şi autorizarea plăţilor; acest sistem joacă rolul unei porţi care face legătura între reţeaua globală Internet şi subreţeaua finaciar-bancară
comerciant (editura, librărie) - sistem informatic (hard+soft) situat de regulă la sediul editurii, care găzduieşte şi actualizează catalogul electronic;
clientul care este conectat la Internet pentru a naviga şi a face cumpărături;
sistemul tranzacţional - sistemul informatic (hard+soft) responsabil de procesarea comenzilor, iniţierea plăţilor, evidenţa înregistrărilor şi a altor aspecte de business implicate în procesul de tranzacţionare.
Înainte de a realiza e-comerţul, o bibliotecă
ar trebui să stabilească care sunt așteptările și ce
vrea să realizeze:
- îmbunătățirea și/sau extinderea serviciilor pentru
utilizatori;
- creșterea veniturilor;
- îmbunătățirea eficienței de lucru cu furnizorii;
- creşterea productivităţii angajaţilor;
- reducerea costurilor.
Un alt aspect al noțiunii de e-comerț în
biblioteci îl constituie companiile care furnizează
produse și servicii pentru biblioteci. O
caracteristică suplimentară care urmează să fie
luată în considerare este utilizarea sporită a
cardurilor de credit, ceea ce accelerează întregul
proces. Pe de altă parte, o nouă complexitate o
aduce necesitatea de a lucra în consorții.
Această logică a "accesului", care devine
prezentă în fiecare zi datorită noilor tehnologii,
produce un stil de viaţă cu totul nou, bazat el
însuşi pe un acces cu plată. Este vorba de accesul
la o realitate virtuală, care se negociază pe pieţele
culturale. Piaţa online crează o mai bună
transparenţă, reduce costul şi timpul tranzacţiilor.
Succesele comerțului electronic sunt
numeroase și evidente. Impactul comerțului
electronic asupra bibliotecilor va fi deosebit atât ca
extindere, cât și ca intensitate. El va oferi
posibilități unice de reorganizare, redefinire și
creare de noi servicii informaționale prestate de
biblioteci. Inițiativele de comerț electronic pot
genera scăderi ale costurilor, creșteri ale
veniturilor și eficiență operațională pentru cei ce
urmăresc dobândirea unui avantaj în mediul
economic competitiv.
Referinţe bibliografice
1. CIOATA, Mircea. Plăți electronice.
Disponibil:http://www.afaceri.net/articole/Comert_electron
ic/Plati_electronice/Plati_electronice.htm [accesat la
09.11.2015].
2. HARALAMBIE, George Alin. Comerțul electronic
în România [accesat: 09.11.2015]. Disponibil:
http://www.ecr-
uvt.ro/conferinte_ecr/al_3_simpozion_ecr_ecr_academic_p
artnerschip/prezentari/
15.30_15.45_haralambie_george.pdf
3. Legea Nr. 284 din 22.07.2004 privind comerțul
electronic [accesat: 09.11.2015]. Disponibil:
http://lex.justice.md/md/328081/
4. Economia digitală şi impactul ei asupra societăţii
[accesat la 13.11.2015]. Disponibil:
http://team.salvaeco.org/nika/h/economia_digitala.php
5. Electronic Commerce [accesat la 04.11.2015].
Disponibil:
http://www.oecd.org/development/electroniccommerce.ht
m
Achiziţii de carte:
realizări şi obiective în
Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii
Economice din Moldova
Ala SUSARENCO,
şef secţie Achiziţii. Prelucrare,
BŞ ASEM, grad superior de calificare
Asigurarea infodocumentară a procesului
de studii şi cercetare constituie misiunea de bază a
Bibliotecii Ştiinţifice ASEM. Privită ca o activitate
esenţială, achiziţia asigură nu doar creşterea
colecţiei, căci nu aceasta este misiunea bibliotecii
universitare, ci sprijină informaţional procesul
educaţional şi de cercetare. Dezvoltarea colecţiei
în complexitatea sa poate fi realizată cu succes
doar în baza unui plan strategic, care să definească
priorităţile procesului de completare şi să
constituie un plan de acţiuni pentru responsabilii
de achiziţii, menit să optimizeze relaţia bibliotecă-
informaţie-utilizator.
Colecţia BŞ ASEM la începutul anului
2015 include: 201 000 volume de documente (40
063 titluri), inclusiv: 175 349 cărţi, 20 795 reviste,
1 359 CD, 399 teze, 637 autoreferate, 570 volume
ziare, 891 programe şi indicaţii metodice etc. Din
numărul total, 122 441 volume sunt în limba
română, iar numărul publicaţiilor didactice
constituie – 124 706 volume. În ultimii cinci ani,
achiziţiile, în mediu, au constituit 4 170 volume.
Din anul 2009 BŞ ASEM organizează procesul de
dezvoltare a colecţiei în baza Strategiei de
dezvoltare a colecţiei BŞ ASEM pe anii 2009-2015
(în continuare Strategia), întocmită ca urmare a
analizei şi cercetării colecţiei, ţinându-se cont de
strategia de dezvoltare a ASEM şi cerinţele
utilizatorilor. Scopul principal al strategiei
reprezintă asigurarea competitivităţii şi
atractivităţii învăţământului superior din Republica
Moldova în contextul aderării la procesul de la
Bologna prin crearea unui spaţiu informaţional
adecvat. Aderarea la procesul de la Bologna a
produs schimbări şi în activitatea bibliotecii
universitare, aceasta transformându-se într-un
actor important al vieţii universitare prin prestarea
unor noi servicii informaţionale, crearea de e-
repozitorii, oferirea accesului la baze de date,
achiziţii de carte şi reviste indexate ISI.
Structura Strategiei începe cu definirea
obiectivelor şi anunţarea scopului, iar în
continuare, pas cu pas, sunt descrise toate etapele
procesului de dezvoltare a colecţiilor. De
menţionat, că la determinarea profilului de
completare, biblioteca şi-a rezervat dreptul să
constituie nu doar o colecţie de profil economic,
dar şi una cu un conţinut variabil enciclopedic,
cuprinzând o arie largă de documente de referinţă
şi cultură generală. Strategia, fiind întocmită pe o
perioadă mai mare de timp, stipulează
permisivitatea de modificare a listei priorităţilor în
achiziţii, după cum schimbătoare sunt şi
necesităţile informaţionale ale utilizatorilor.
Strategia include compartimente care
descriu procedurile privind profilurile de
completare, genurile şi tipurile de documente, aria
de subiecte, perioada cronologică, aria lingvistică,
distribuirea finanţelor etc.; procedurile de
achiziţie, selecţie, deselecţie, metodologia de
evidenţă, prelucrare, catalogare şi repartizare a
documentelor.
Etapele achiziţiei:
I etapă: Informarea asupra cerinţelor şi
necesităţilor utilizatorilor. Cunoaşterea cerinţelor
utilizatorilor din Biblioteca Ştiinţifică ASEM se
bazează pe următoarele surse:
Planurile editoriale şi temele de cercetare
ştiinţifică;
Bibliografiile obligatorii şi facultative
pentru fiecare disciplină;
Caietele de sugestii aflate în zona de
servire;
Sugestiile personale ale cadrelor didactice
(dezideratele).
II etapă: Cunoaşterea surselor de informare
privind posibilităţile de completare a colecţiilor:
cataloagele editoriale, Internetul, Bibliografia
Naţională a Moldovei etc.
III etapă: Achiziţia propriu-zisă.
Procurarea propriu-zisă a publicaţiilor se face prin:
cumpărare, schimb de publicaţii, donaţii etc.
Dezvoltarea colecţiei BŞ ASEM se
realizează pe două direcţii: achiziţionarea
publicaţiilor didactice, care constituie o prioritate a
cadrelor didactice, iniţiativa venind din partea
catedrelor. Fiecare catedră decide ce manuale şi cu
ce tiraj vor fi editate la editura ASEM, urmând ca
biblioteca să primească 30%. În cazul când
publicaţia didactică este editată la alte edituri,
iniţiativa aparţine bibliotecii. Biblioteca e obligată
să se informeze şi să propună achiziţionarea
acestora, coordonând necesarul cantitativ cu şefii
de catedre. Deşi activitatea de completare se
coordonează cu cadrele didactice, totuşi este foarte
important ca responsabilul de achiziţii să cunoască
bine domeniul de completare.
Cea de-a doua direcţie - asigurarea
informaţională a procesului de cercetare -
aparţine bibliotecii. În această ordine de idei,
responsabilii de achiziţii se familiarizează cu
temele de cercetare, analizează colecţia şi
determină necesarul de achiziţii conform normelor
stabilite în Strategie. Apoi urmează studierea
pieţei editoriale pe Internet şi selectarea titlurilor
de interes şi coordonarea cu catedrele. BŞ ASEM
dă prioritate achiziţionării a mai multor titluri în
raport cu numărul de exemplare, având în vedere
că literatura de profil economic îşi pierde foarte
repede actualitatea.
Începând cu anul 2016, BŞ ASEM îşi
propune să dezvolte colecţiile în baza unui PDC
anual (Plan de Dezvoltare a Colecţiei) care să
definească clar repartizarea bugetului pentru
achiziţii de carte şi seriale, iar Strategia va rămâne
un manual de sistem. Considerăm că odată cu
implementarea proiectului “Modern information
Services for Improvement Study Quality”, care are
ca scop crearea e-bibliotecii pentru comunitatea
academică din Moldova, vom susţine
informaţional la un nivel şi mai înalt procesul de
educaţie şi cercetare, în conformitate cu cerinţele
internaţionale, iar constituirea catalogului partajat
de cele 7 biblioteci universitare participante la
proiect va oferi posibilitatea dezvoltării colecţiilor
prin intermediul consorţiilor.
Achiziţia de resurse
informaţionale şi documentare în
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Maria STAVER, şef seviciu,
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” este
unul din cele mai importante centre culturale,
informaţionale şi recreative din comunitatea
chişinăuiană. Oferirea gratuită de resurse prin
achiziţia de cărţi şi alte tipuri de documente
importante, organizarea şi desfăşurarea multiplelor
programe culturale şi educative, face ca Biblioteca
Municipală să fie cel mai important centru de
informare din municipiul Chişinău.
Achiziţia de documente este una dintre
activităţile esenţiale ale BM „B.P. Hasdeu”.
Modul rapid de publicare, nivelul înalt al
preferinţelor utilzatorilor actuali şi potenţiali ai
bibliotecii are ca consecinţă actualizarea şi
completarea permanentă a colecţiei, de această
activitate depinzănd întreaga activitate a
bibliotecii.
BM „B.P. Hasdeu” achiziţionează
preponderent următoarele tipuri de resurse: cărţi,
ediţii periodice, documente electronice, documente
de muzică tipărită, artefacte, jocuri intelectuale,
hărţi, atlase, tablouri, monede, mărci, cărţi poştale
etc. Dezvoltarea colecţiei BM şi a filialelor ei se
efectuează conform următoarelor linii directoare:
structura enciclopedică a colecţiei
bibliotecii;
dimensiunea fondurilor de informaţie
gestionate de bibliotecă puse la dispoziţia
utilizatorilor;
interesul utilizatorilor pentru anumite tipuri
de documente şi informaţii
schimbările intervenite pe piaţa editorială;
resursele financiare destinate achiziţiei de
publicaţii.
Deoarece BM „B.P Hasdeu” este o
instituţie publică din comunitatea chişinăuiană,
resursele financiare destinate dezvoltării colecţiei
sunt alocate din bugetul primăriei municipiului
Chişinău. Toate tranzacţiile de vânzare-cumpărare
se fac doar prin transfer şi nu se operează cu bani
cash. Biblioteca Municipală achiziţionează
documente doar de la persoane cu statut juridic.
Achiziţiile în BM „B.P. Hasdeu” se
realizează prin:
licitaţiile publice organizate de 3-4 ori pe an
de către Departamentul Management
Infodocumentar în partenereat cu Direcţia
Cultură a municipiului Chişinău;
editurile din Chişinău;
librăriile;
furnizorii de carte.
Dezvoltarea colecţiei în BM „B.P. Hasdeu”
are la bază „Strategia de dezvoltare a colecţiei”
aprobată de către directorul general al bibliotecii.
Scopul de bază al acestea il constituie:
constituirea, gestiunea, prelucrarea şi
actualizarea permanentă a resurselor
informaţionale şi documentare a bibliotecii
municipale şi a filialelor ei;
asigurarea unei colecţii de referinţă adecvată
susţinerii programelor de învăţământ;
asigurarea accesului la serviciile de referinţă
destinate utilizatorilor;
accentuarea preocupărilor de studiere a stării
colecţiilor şi a dezvoltării echilibrate a tuturor
categoriilor de purtători de informaţie;
Strategia de dezvoltare a colecţiei a BM
„B.P. Hasdeu” are la baza sa următoarele
obiective:
dezvoltarea colecţiei BM prin intermdiul
susţinerii activităţii de cercetare şi a
programelor didactice prin surse documentare,
baze de date şi servicii suplimentare;
valoarea culturală a documentelor
achiziţionate;
intensificarea achiziţiei instrumentelor de
referinţă şi extinderea achiziţiei de documente
electronice;
achiziţionarea de documente ce ţin de viaţa
politică, economică şi culturală a municipiului
Chişinău.
Criteriile principale care stau la baza acestui
proces sunt următoarele:
achiziţia de publicaţii din toate domeniile
cunoaşterii;
completarea permanentă a fondului de
referinţă;
asigurarea cerinţelor de lectură a categoriilor
reprezentative de utilizatori (preşcolari, elevi,
studenţi, intelectuali, şomeri, alte categorii)
completarea fondului cu documente despre
Chişinău şi chişinăuieni;
completarea colecţiei bibliofile şi de
patrimoniu;
cumpărarea documentelor în perioada cea mai
populară a lor;
selectarea documentelor ce reflectă
necesităţile comunităţii;
achiziţionarea publicaţiilor premiate la diverse
concursuri şi saloane de carte atât naţionale,
cât şi internaţionale.
De-a lungul activităţii sale colecţiile
Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” s-au
completat atât prin achiziţie curentă şi
retrospectivă, cât şi prin donaţii valoroase, acestea
din urmă având o pondere importantă în
completarea colecţiilor atât a filialelor de carte
românească, cât şi a bibliotecilor minorităţilor
naţionale şi a celor specializate.
S-au depus eforturi pentru atragerea şi
obţinerea unei colecţii considerabile de documente
donate de la persoane juridice şi particulare. Cele
mai substanţiale sunt cele parvenite din România,
SUA, Canada, Italia, Rusia, Germania, Bulgaria,
Polonia, Ukraina.
De o importanţă deosebită pentru utilizatorii
BM „B.P. Hasdeu” sunt colecţiile de documente
donate de la persoane particulare: autori, cititori.
Astfel, putem menţiona: colecţiile personale
donate de către Mihai Cimpoi, Zamfira Mihail,
Alexandru Boldur, Vasile Şoimaru, E. Racoţi,
Eugen Doga, Theodor Ardelean, Aurelia şi Ştefan
Lăpuşan, Clara şi Pavel Balmuş, Mitzura Arghezi,
Timotei A. Enăchescu, Nicolae Băciuţ, Constanţa
Abălaşei-Donosă, Piotr Marciniak etc.
Completarea colecţiilor de bibliotecă cu
publicaţii care lipsesc sau au fost deteriorate se
realizează treptat. Pentru dezvoltarea justă a
colecţiilor, anual se face analiza situaţiei fondului
de publicaţii pentru a descoperi dezechilibrele din
diferite domenii şi domeniile neacoperite, astfel
fiind evidenţiate publicaţiile ce trebuie incluse
prioritar în lista de achiziţii pentru anul următor.
La 1 ianuarie 2015 Biblioteca Municipală dispune
de o colecţie de peste 1 180 000 volume.
Obiectivul final al Bibliotecii Municipale
„B.P. Hasdeu” este de a contribui la creşterea
prosperităţii spirituale şi intelectuale a membrilor
comunitţii chişinăuiene prin crearea şi promovarea
accesului la informaţie, prin promovarea
interesului de lectură şi învăţare pe tot parcursul
vieţii, dar şi prin dezvoltarea unei colecţii
reprezentative, calitative şi coerente.
FIŞA POSTULUI – INSTRUMENT
MANAGERIAL LA DIB ULIM
Ludmila CORGHENCI,
consilier DIB ULIM
Citisem recent un titlu de publicaţie pe net
– „Fişa postului: document birocratic sau
managerial?”. Eu consider că există prezenţe de
ambele feluri într-un astfel de document, dar este
important ca aceste prezenţe să definească explicit
locul şi contribuţia postului în dezvoltarea
bibliotecii, responsabilităţile şi activităţile de bază
ale ocupantului postului. Respectarea cerinţelor
pentru elaborarea fişei postului, utilizarea acesteia
în context profesional – contribuie la augmentarea
potenţialului managerial al acestui document.
Fişa postului formalizează structura
organizatorică a bibliotecii, fiind în esenţă un
document operaţional, indispensabil bunului mers
al activităţii. Un astfel de document este
obligatoriu pentru toate bibliotecile, indiferent de
numărul persoanelor angajate în state – specific
acestea, fiindcă cunosc bibliotecari care lucrează
în lipsa unei fişe a postului.
Fişa postului este elaborată în baza analizei
postului, şi nici de cum în funcţie de interesele şi
specificul persoanei angajate în postul dat.
Importanţa fisei postului ca instrument managerial
poate fi argumentată prin următoarele: respectarea
disciplinei muncii; educarea/formarea fidelităţii
instituţionale a angajatului; fundament de
efectuare a controlului şi calităţii muncii depuse;
bază pentru definitivarea domeniilor de formare
continuă, de modernizare a cunoştinţelor şi
deprinderilor; augmentarea responsabilităţii
angajatului; fundamentarea procesului de resurse
umane (selectare, recrutare, evaluare); sprijin în
integrarea profesională a noului angajat etc.
În anul 2015, fiind concepută o nouă
structură organizatorică la Departamentul
Informaţional Biblioteconomic ULIM,
implementarea acesteia a început prin elaborarea
cadrului de reglementare necesar: regulamente de
organizare şi funcţionare şi fişele postului. Pentru
fişa postului au fost stabilite următoarele elemente
obligatorii, integrate în structura documentului:
generalităţi (denumirea postului; procedura de
desemnare în post; cerinţe de pregătire
profesională impusă ocupantului postului;
experienţa necesară îndeplinirii obligaţiunilor
postului – perioada de iniţiere, experienţă în
domeniu, formare continuă; competenţe
generale şi specifice; standarde de
performanţă; dificultatea operaţiunilor
specifice postului; profilul moral; sfera de
relaţii – ierarhice, funcţionale,de colaborare)
obligaţiuni/atribuţii specifice postului
(definirea atribuţiilor specifice postului;
activităţi manageriale – in caz de necesitate,
activităţi de profil, atribuţii ale culturii
manageriale)
finalităţi (dreptul administraţiei DIB de a
atribui sarcini necuprinse în fişa postului;
obligaţiunea respectării prevederilor fişei
postului)
elemente temporale (data avizării de către
managerul superior; data elaborării; data luării
act de către bibliotecar, adică semnătura
ocupantului postului; data modificării,
completării fişei postului).
Care este noul ce a fundamentat procesul de
elaborare a fişei postului la DIB? Dintre
elementele noi de structură specificăm: durata
perioadei de iniţiere şi de experienţă în domeniu;
dificultatea operaţiunilor specifice postului;
profilul moral. La asigurarea conţinutului fişei
postului pentru angajaţii DIB, pe lângă criteriile
analizei postului, se ţine cont de deschiderea
pentru inovaţie şi creativitate, libertatea şi
frecvenţa de a lua decizii, corelaţia între nivelul de
rutină şi nivelul de provocare inovaţională a
postului, nivelul de automatizare a postului. Fişa
postului are un grad de flexibilitate: cerinţele
postului se schimbă în funcţie de schimbările
mediilor interne şi externe. Iată de ce la DIB fişele
postului sunt revizuite, cel puţin, 1-2 ori per an.
Şi încă o concluzie foarte importantă: fişa
postului este un instrument de responsabilitate
pentru angajat, dar poate şi mai mult pentru
managerii superiori, în deosebi pentru cei
interesaţi de gestionarea eficientă a resurselor
umane, de identificarea şi valorificarea
creativităţii.
Model
FIŞA POSTULUI
1.Generalităţi
Denumirea postului: bibliotecar cu
responsabilităţi pentru achiziţii de publicaţii
periodice, schimb de documente şi Depozit
Obligatoriu ULIM, serviciul „Dezvoltarea
Resurselor Info-Documentare” (DRID)
Desemnarea în post, precum şi concedierea
titularului postului se efectuează de către Rectorul
ULIM, la prezentarea şi propunerea
Directorului DIB.
Titularul prezentului post acţionează în funcţie de
prevederile documentelor de reglementare ale
DIB, deciziilor Consiliului de Coordonare,
dispoziţiilor şefului serviciu, Directorului DIB,
precum şi în baza prezentei fişe a postului.
Pregătirea profesională impusă ocupantului postului:
studii superioare în biblioteconomie, informare, documentare ori în domenii adiacente sau studii superioare + cursuri de iniţiere/reciclare în BID
pregătire în alte domenii (în relaţie cu postul): cunoaşterea cel puţin a unei limbi străine de circulaţie internaţională, utilizarea echipamentelor de birotică, operare pe calculator (Microsoft Office şi Internet), cunoaşterea sistemului informatic integrat al DIB
bibliotecarul CID este încurajat de a deţine grad de calificare (conform prevederilor în vigoare). Experienţă necesară pentru executarea operaţiunilor specifice postului: perioada de iniţiere – 1 lună experienţa în domeniul specific – 3 luni formare profesională continuă – permanent. Competenţe necesare: Competenţe generale în BID: gestionarea informatizată a documentelor
din bibliotecă gestionarea bazelor de date instituţionale şi
achiziţionate dezvoltarea colecţiilor de documente prelucrarea/conservarea colecţiilor de
documente identificarea bibliografică a documentelor
(descriere, referinţe bibliografice şi altele) comunicarea colecţiilor de documente regăsirea informaţiilor îndrumarea metodologică a personalului gestionarea relaţiilor cu utilizatorii.
Competenţe specifice postului:
nivel bun de cultură generală (lingvistică, literară, ştiinţifică, intelectuală)
cunoaşte: politicile publice relaţionale cu editarea şi difuzarea cărţii şi informaţiei; instrumentele de constituire şi dezvoltare a colecţiilor; tipologia documentară; circuitul documentelor la DIB; metode de comunicare cu utilizatorii; metode de accesibilizare a documentelor şi tehnologii de acces; principii de funcţionare a sistemului integrat DIB; principii de catalogare (analitică); legislaţia de bibliotecă; organizarea funcţională a DIB; cunoştinţe şi deprinderi de orientare în sistemul schimbului de documente, serialelor; cunoştinţe şi deprinderi de marketing; capacităţi de aplicare a fundraizing – ului; cunoaşterea formularelor-tipizate (şi schimbărilor intervenite sistematic) de evidenţă a schimbului de documente, aprobate la nivel naţional şi altele; cunoaşterea formularelor-tipizate (şi schimbărilor intervenite
sistematic) de evidenţă a schimbului de documente, aprobate la nivel naţional şi altele.
Dificultatea operaţiunilor specifice postului: cunoaşterea şi aplicarea standardelor
naţionale/internaţionale, a legislaţiei, a normelor şi reglementărilor în vigoare, din domeniul de activitate
capacitate de organizare, flexibilitate operativitate/calitate în desfăşurarea
activităţilor abilităţi de comunicare disponibilitate de a lucra în echipă capacitate de analiză şi sinteză Profilul moral: atitudine respectuoasă faţă de interlocutor
(utilizator, coleg, fondator) – direct şi indirect (sociabilitate, buna cuviinţă, obiectivitate, simţul echităţii, colegialitate)
atitudine faţă de muncă (disciplină, responsabilitate, conştiinciozitate, punctualitate, iniţiativă, creativitate, managementul timpului)
atitudine faţă de sine însuşi (modestie, onestitate, consecvenţă, autoexigenţă, dorinţa de autodepăşire, stăpânire de sine, cumpătare, ţinută vestimentară decentă, a nu se uita în „curtea vecinului (colegului)” în scopuri doar de critică ne-argumentată)
respectarea prevederilor Codului Etic al Bibliotecarului din Republica Moldova.
Responsabilitatea implicată pe post: respectarea standardelor naţionale /
internaţionale, a legislaţiei, a normelor şi reglementărilor în vigoare, din domeniul de activitate
respectarea normelor, a procedurilor şi regulamentelor stabilite la nivel instituţional
responsabilitate în gestionarea fondului documentar.
Sfera de relaţii (comunicare/relaţionare): ierarhice: este subordonat şefului serviciu
„Dezvoltarea Resurselor Info-Documentare” (DRID)
relaţii de colaborare şi reprezentare: colaborează cu unităţile de structură DIB şi bibliotecarii contact; colaborează cu facultăţile, catedrele, structurile ştiinţifice, consiliile de asigurare a calităţii ale facultăţilor, alte compartimente ale Universităţii, precum şi individual cu universitarii disciplinelor de profil; colaborează cu structuri similare ale
instituţiilor info-bibliotecare, specialişti de profil din ţară şi străinătate
funcţionale: toate unităţile de structură DIB; diferite servicii din cadrul Universităţii resurse umane, contabilitate etc.).
2. Obligaţiuni/atribuţii corespunzătoare
postului 2.1 Bibliotecarul cu responsabilităţi pentru
achiziţii retrospective şi de publicaţii periodice, schimb de documente şi Depozit Obligatoriu ULIM, deţine următoarele responsabilităţi:
asigură îndeplinirea calitativă şi operativă a obligaţiunilor profesionale
este implicat în realizarea politicii DIB privind achiziţiile de publicaţii
execută ordinele şi dispoziţiile managerilor superiori şi funcţionali
manifestă o atitudine creativă vizavi de activitatea profesională, acceptând şi aplicând principiile formării continue
are grijă pentru integritatea bunurilor materiale din spaţiile funcţionale, manifestând aceeaşi atitudine faţă de toate bunurile materiale ale DIB ULIM ( documente, mese, scaune, computer, rafturi, energie etc.) (în acest sens semnând un contract de responsabilitate materială).
2.2 Atribuţii ale titularului postului: acoperă organizaţional şi logistic procesul de
abonare a serialelor pentru DIB (colaborări cu facultăţile ULIM, cu bibliotecarii contact; relaţii cu oficiul poştal, contabilizare etc.)
ţine la zi Registrele de transmitere a documentelor gestionarilor de fonduri (format electronic)
prelucrarea tehnică a documentelor, destinate transmiterii gestionarilor de fonduri
repartizează achiziţiile noi responsabililor pentru colecţii la DIB
acoperă profesional procesul de schimb de documente cu instituţiile interesate (stabilirea partenerilor; ţinerea Bazei de date a partenerilor DIB, schimb de oferte şi efectuarea unui schimb echivalent; evidenţa şi statistica relaţiilor de schimb naţional şi internaţional; ţinerea la zi a colecţiei de schimb)
organizează şi ţine la zi colecţia Depozit Obligatoriu ULIM (integritatea şi intangibilitatea colecţiei; evidenţa şi
statistica achiziţiilor şi altele), coordonând investigaţiile de conţinut info-metric ale autorilor de la ULIM
efectuează studii şi cercetări în funcţie de priorităţile ştiinţifice instituţionale şi interesele ştiinţifice individuale
este implicat în alte activităţi ce ţin de competenţa serviciului (achiziţii de cărţi, relaţii cu vendorii, evidenţă, inventariere, dotarea lectoratelor etc.).
3. Finalităţi
3.1 Direcţia DIB, precum şi managerul funcţionali ai serviciului DRID, pot dispune şi atribui sarcini şi activităţi necuprinse în programul de activitate ori prezenta fişă a postului, în caz dacă o cer interesele Departamentului şi Universităţii. 3.2 Prevederile prezentei fişe a postului sunt obligatorii pentru titularul postului, iar neîndeplinirea lor se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
Elaborat: L. Corghenci, 27 octombrie 2015 Discutat şi aprobat la şedinţa din
18 noiembrie 2015 a Consiliului Coordonator DIB
(proces verbal nr. 5)
Întrebarea 1: Cum pot fi abonate
revistele electronice?
Răspuns: Metode de abonare a revistelor
electronice pot fi:
– versiunea online gratuită, dar condiţionată de
abonamentul la versiunea pe suport hârtie (pe
bază de parolă sau IP);
– versiunea online, condiţionată de
abonamentul la versiunea pe suport hârtie şi
oferită la un preţ redus;
– versiunea online vândută separat;
– plată pentru articole;
– licenţă la site-ul pe care sunt amplasate
reviste electronice;
– reviste la pachet (accesul la o gamă de
reviste electronice incluse într-un singur
pachet, accesul la titluri individuale nefiind
permis);
– accesul la o colecție de reviste electronice
full-text a mai multor editori, accesibile
printr-o singură interfață de utilizator (de
exemplu EBSCO, ProQuest);
– achiziţia de reviste prin consorţii etc.
Întrebarea 2: Cum se realizează evidenţa cărților
primite de bibliotecă ca donaţie?
Răspuns: În dependenţă de provenienţă donaţiile
pot fi sau nu însoţite de acte referitoare la
cantitatea şi valoareal acestora. În cazul în care
donaţiile nu sunt însoţite de un document oarecare
(factură, act) bibliotecarul va evalua şi stabili
preţul publicaţiilor şi va întocmi un act de primire
la care va anexa un borderou.
În cazul donaţiilor din partea unor personalităţi
ce constituie colecţii importante atât ca volum cât
şi prin prestanţă culturală sau ştiinţifică, acestea
pot fi acceptate în întregime, constituindu-se ca
colecţii distincte, purtând numele donatorului.
Întrebarea 3: Care sunt sursele de informare
privind posibilităţile de completare a colecţiilor
bibliotecii?
Răspuns: Principalele surse de informare pentru
completarea colecţiilor sunt:
– cataloage şi planuri editoriale;
– liste de stoc ce conţin publicaţii disponibile
în diverse edituri, instituţii;
– vizite la librării, saloane şi expoziţii de carte;
– semnalări în presă;
– liste de publicaţii oferite prin schimb;
– oferte de la furnizori publici şi particulari;
– resurse electronice privind noile apariţii
(librării virtuale, baze de date ce reflectă
producţia editorială, pagini web ale
editurilor, cataloage on-line ale bibliotecilor).
Noi modalităţi de achiziţie Patron-driven acquisition (PDA) este
un model nou de dezvoltare a colecţiilor de
bibliotecă, utilizat pentru achiziţionarea de e-cărţi.
O componentă cheie a acestui model este
implicarea utilizatorului, adică achiziţia este
condusă de utilizator.
Cum funcţionează acest mecanism?
Furnizorii oferă acces la documente electronice
disponibile în baze de date, cataloage pentru a
vizualiza şi a decide dacă se va cumpăra sau nu un
document anume. Atunci când anumite ctiterii sunt
atinse pentru un document (de ex.: numărul de
cereri pentru acest document, numărul de pagini
consultate etc.), biblioteca achiziţionează
documentul şi oferă accesul la el utilizatorului.
Biblioteca poate alege dintr-o gamă de
modele de cumpărare şi închiriere:
poate achiziţiona documentul pe termen
nelimitat,
poate obţine o licenţă de utilizare pentru o
anumită perioadă de timp,
poate comanda imprimarea documentului
sau încărcarea acestuia în catalogul
bibliotecii.
Avantajele acestor modele sunt: utilizarea de
conţinut digital; accesul instantaneu la
documentele electronice; economisirea spaţiului
fizic al bibliotecii; creşterea capacităţilor
bibliotecii de a satisface cererile de informare ale
utilizatorilor; intervenţia eficientă a utilizatorului
final în dezvoltarea colecţiilor şi reducerea
sarcinilor bibliotecarilor.
Plăţi pentru vizualizare - Pay-per-view
(PPV). Plata pentru vizualizare este un model nou,
viabil, de afaceri în vederea furnizării conţinutului
digital pentru utilizatorii bibliotecii şi presupune
abonarea la un pachet de articole descărcate.
Biblioteca, în baza unui contract de licenţă,
obţine dreptul de acces la platforma editurii, cu
posibilitatea de a descărca un anumit număr de
documente full-text. La fiecare descărcare bilanţul
bibliotecii este redus cu valoarea unui articol, iar
numărul descărcărilor creşte în statistica de acces.
După descărcarea numărului total de documente
soldul bibliotecii devine zero, iar numărul de
descărcări în statisticile de acces devine egal cu
numărul maxim specificat în acordul de licenţă.
Biblioteca trebuie să studieze condiţiile de
publicare şi să ia o decizie cu privire la
abonamentul şi dimensiunea pachetelor
disponibile. Editura poate oferi mai multe pachete,
cum ar fi 100, 200, 500, 750, 1000, 1500 de
descărcări. Costul unei descărcări scade odată cu
creşterea dimensiunii pachetului. Aşadar, alegerea
unui pachet mai mare este mai profitabil din punct
de vedere al costurilor pentru fiecare descărcare,
însă biblioteca trebuie să fie sigură că toate
descărcările se vor realiza înainte de expirarea
licenţei. Majoritatea editorilor stabilesc limite de
perioade (un an, doi ani etc.). Dacă unele articole
nu sunt descărcate până la expirarea licenţei,
resursele financiare pentru porţiunea neutilizată nu
sunt rambursabile bibliotecii.